Un iepure, doi iepuri, trei iepuri, patru. Ce faci când rămâi fără distrageri? Ieşi din colţ şi cauţi altele.

Îţi cauţi ochelarii pe jos, stiloul în buzunar, cheile pe perete, întrerupătorul pe masă. Cauţi o hartă. Cauţi o hârtie, o faci ghem şi o arunci pe lângă coş. Îţi cauţi teneşii şi dai să pleci. Pleci pe drumul tău numai de tine ştiut, numai tu ştii unde ajunge. Ajunge cu văicareala, ai plecat. Nu eşti nici acasă nici în altă parte. Culmea, e bine. E mai strâmt dar ce contează, ai de unde alege. Şi dacă alegi din nou ce-o fi? Ai mai ales şi altă dată şi de plecat tot n-ai plecat.

Un iepure, doi iepuri, trei iepuri, patru. Începe să usture, chiar nu poţi să dai oglinda aia mai jos?

Neoane din stânga, neoane din dreapta, neoane de sus. Da’ m-a întrebat cineva şi pe mine dacă nu cumva îmi plac veiozele? De jos? Îmi plac! Îmi place dezordinea ordonată şi ordinea dezordonată. A altora, fireşte. Mie parcă nu-mi iese aşa bine. Încerc şi eu să fac un ics şi zero şi mi-o luaţi voi înainte cu spânzutătoarea. Nu, nu vreau să cumpăr o vocală, nu-nţelegi? Am destule hiaturi răguşite şi începe să le stea freza aiurea. Dă-te la o parte, citesc un dublu ve sub veioză.

Un iepure, doi iepuri, trei iepuri, patru. Ah la naiba rămân în urmă. Cine le-o fi făcut coada aşa inexistentă?

Apuci o masă, apuci un cearşaf, apuci covorul. Apuci cana de toartă. Apuci să formezi şi închizi înainte să răspunzi. Cine te pune… Cine a mai văzut ca tine, să nu ştii să conjugi da’ să alergi ca chiorii după răspunsuri? Te-nvârţi degeaba în jurul focului şi nici nu-i al tău. Nici nu-i foc. E prea mic şi prea slab ca să urle de plăcere şi nici n-ai locuri prea bune. Mai bine ţi-ai cumpăra nişte haine că astea ţi s-au rupt în cot. Nu mai arde gazul în patul altora. Îmi pare rău. Ba nu. Nu-mi pare rău.

Un iepure, doi iepuri, trei iepuri, patru. Stai puţin. Nu erau oi?

Cinci. Şase. La naiba. Şapte. Opt, cineva să-i oprească. Nouă, sunt prea mulţi, zece, unşpe. Cine… doişpe. Ah…treişpe, paişpe. Cinşpe, şaispe. Numai… şaptişpe. Optişpe. Nooşpe. Ce… Doozeci. Doo-ş-unu. Doo-j-doi. Am plecat.

Doo-ş-trei… Doo-ş-patru…

Nu-mi pare rău.